Studiul solicită mai mult concentrarea asupra copiilor din regiunile de criză pentru pace și stabilitate

Investiții în protecția copilului pentru politica externă durabilă

Situația copiilor din zone de criză, cum ar fi Irakul, devine din ce în ce mai mult o provocare pentru comunitatea internațională. Un studiu actual realizat în cooperare cu organizația Save the Children luminează investițiile insuficiente în protecția copilului în contextul politicii externe germane. Acest sens are implicații cu mult timp pentru stabilitate în regiunile conflictelor.

Autorul studiului, politicianul Sofie Lilli Stoffel, a examinat peste 1.000 de proiecte în Irak între 2018 și 2022 și a constatat că doar 8,5 la sută din fonduri au fost cheltuite pentru copii, deși acest grup este în jur de 50 la sută din populația irakiană. Potrivit lui Stoffel, acesta este un semn alarmant al neglijării tinerilor în deciziile politice. „O politică de securitate eficientă nu își poate permite să ascundă un grup de populație atât de mare”, explică ea.

Relevanța acestor constatări depășește Irakul. Copiii în conflicte sunt adesea extrem de vulnerabili. Potrivit lui Lea Meyer, un expert în probleme umanitare la Save the Children, mulți copii irakieni sunt expuși la violență, excludere și abuz. „Copiii din taberele de refugiați suferă în special de o protecție inadecvată.

Studiul solicită o regândire în politica externă germană: o abordare orientată spre copii trebuie să constituie baza angajamentelor viitoare în zonele de criză. Aceasta include măsuri precum sprijinul psihosocial și programele de deradicizare care răspund în mod specific la nevoile copiilor. În plus, este necesară o creștere a resurselor financiare pentru ajutorul umanitar și prevenirea crizei, deoarece reducerile bugetare planificate pun în pericol structurile de protecție deja fragile.

Această problemă este deosebit de presantă în lumina tendințelor globale - în multe domenii ale conflictului, populațiile sunt în mare parte tinere. „Este timpul ca guvernul federal să -și regândească politica externă și să pună copiii în centrul strategiilor lor”, subliniază Meyer. Politicile predominante nu sunt numai rele pentru copiii imediați, dar ar putea avea și consecințe pe termen lung asupra stabilității regionale și globale.

În rezumat, se poate spune că protecția copiilor în zonele de criză nu este doar o obligație morală, ci și o necesitate strategică. O dezvoltare care se concentrează pe copiii din regiunile de conflict nu a putut duce doar la o mai bună protecție, ci și la promovarea păcii și a stabilității pe termen lung.

note pentru echipa editorială:

• Salvați copiii este una dintre cele mai mari organizații independente pentru drepturile copilului din întreaga lume și activează de peste 100 de ani.
• Angajamentul pentru protecția copilului în zonele de criză este o parte centrală a activității lor.

Cunoașterea studiului nu este, prin urmare, importantă pentru Irak, dar poate servi și ca o bază valoroasă pentru dezvoltarea strategiilor în alte regiuni de criză în care copiii sunt, de asemenea, printre principalele suferințe.