Procesul lui Kafka ca vodevil idiș: o capodoperă la Berlin

Procesul lui Kafka ca vodevil idiș: o capodoperă la Berlin

Premiera producției lui Barrie Kosky „The Trial” la Ansamblul Berliner reprezintă un punct culminant remarcabil. Această piesă inovatoare interpretează cel mai cunoscut roman al lui Franz Kafka într-un mod care este atât umoristic, cât și profund. Spectacolul, care a avut premiera astăzi, 28 septembrie 2025, este conceput în stilul unui teatru de vodevil idiș. Kosky, cunoscut deja pentru producțiile sale experimentale, își propune să stabilească o legătură între opera lui Kafka și cultura evreiască, care este adesea împinsă în plan secund.

În această reinterpretare, protagonistul Josef K. este înfățișat ca un clovn vulnerabil. Kathrin Wehlisch aduce la viață acest rol impresionant și interpretează celebra primă propoziție a romanului cu un amestec de seriozitate și comedie. Producția conține elemente slapstick și gesturi mărețe, care, împreună cu personaje secundare precum domnișoara Bürstner și proprietara Grubach, contribuie la efectul de comedie. Kosky vede „aparatul” lui Kafka nu ca pe o simplă birocrație, ci ca pe un simbol al iudaismului și transformă scena într-o sinagogă după arestarea lui K.

Elemente muzicale creative

Componentele muzicale joacă, de asemenea, un rol central în această producție. Coralele Bach într-o versiune de jazz și melodiile idiș se întrepătrund pentru a crea o experiență sonoră incitantă care evidențiază profunzimea emoțională a operei lui Kafka. În timp ce avocatul Huld nu apare, vocea lui rămâne prezentă, ceea ce subliniază absurditatea litigiului juridic. Deosebit de remarcată este includerea lui Constanze Becker, care integrează în ansamblu „În colonia penală” a lui Kafka. Această decizie nu abordează doar severitatea căutării lui Kafka de sens, ci se referă și la persecuția evreilor.

Spectacolul este celebrat ca o capodopera purtata de un ansamblu puternic. Această producție oferă o nouă privire asupra relației complexe a lui Kafka cu identitatea sa evreiască. Influențele din teatrul idiș sunt evidente; Încă din 1911, Kafka a văzut la Praga un spectacol de teatru al unui grup de teatru evreiesc de Est, care a avut o influență semnificativă asupra lui. Aceste circumstanțe se reflectă în alegerea actorilor și în modul în care este spusă povestea - printr-un amestec de cânt, dans și elemente dramatice.

Semnificația identității și culturii evreiești

Pe lângă elementele comice, se discută și despre identitatea evreiască a lui Kafka. Viața sa la Praga, un oraș care a fost cândva parte a Imperiului Austro-Ungar, a fost marcată de o luptă constantă cu identitatea sa culturală. Părinții lui Kafka vorbeau un dialect idiș, făcând deosebit de clar decalajul dintre moștenirea sa evreiască și limba germană pe care a ales-o pentru opera sa literară. Interesul său pentru cultura idiș a condus la o explorare profundă a întrebării despre modul în care vocile evreiești ar putea găsi expresie într-o cultură germană dominantă.

Kosky folosește aceste tensiuni culturale pentru a face accesibile unui public mai larg aspectele uitate sau mai puțin cunoscute ale culturii evreiești. Făcând acest lucru, el nu numai că prezintă provocările lui Kafka în calitate de scriitor, ci și luminează întrebările atemporale ale identității și apartenenței care sunt importante pentru mulți oameni.

Cu această producție, Ansamblul Berliner arată că opera lui Kafka depășește cu mult lumea literară și este adânc înrădăcinată în contexte culturale, sociale și istorice. Combinația de elemente ale teatrului idiș și absurditatea poveștilor sale sugerează că mesajele lui Kafka sunt la fel de relevante astăzi ca și în timpul vieții sale.